joi, 12 martie 2009

Pagini de jurnal

Nu sunt o fire prea deschisa in ceea ce ma priveste, desi multa lume m-ar caracteriza extrem de sociabila si volubila. Cu toate astea "deschiderea" este pur una de suprafata...Nu spun niciodata ce ma roade in adancul vulcanului din mine...nu ma destuinui si nu las sa mi se vada pe chip zbuciumarile sufletesti...Cu toate astea am niste asteptari nebune de la cei din jur, ca si cum mi-as dori sa fiu vesnic inconjurata de oameni care sa ma intuiasca, sa citeasca dincolo de cuvinte si de gesturi. Cum ceea ce imi doresc eu ar pute fi posibil doar intr-un scenariu cu oameni cu capacitati de medium (si nici asa nu cred ca ar deveni posibila "ambitia mea egoista") ma confrunt regulat cu sindromul "geniului neinteles", care in incapacitatea sa de a-si exprima visarile asteapta sa i le exprime ceilalti....Asadar am parte destul de des de ceea ce numim sui-generis "dezamagiri" - sociale as adauga eu, deoarece aceste dezamagiri apar in cadrul interactiunilor sociale de cele mai multe ori...Si uite asa, eu, in propria-mi "mutenie" incep sa ma simt frustrata si "neinteleasa"...si parca , parca imi e lehamte de oameni...si parca-parca nu mai cred in prietenii si in suflete pereche....si uite asa intregul meu edificiu de iluzii pana mai ieri realitati se naruieste....Dar vezi tu...prostia se cuibareste uneori pana si in cele mai iscoditoare minti...Pai cum sa poti intelege un mut care refuza sa se exprime, care refuza sa incerce macar si care, pe deasupra mai face si pe imbufnatul luand un aer de "geniu neinteles"??!!!?? de ce oare ne place sa da vina pe ceilalti cand singurii vinovati si raspunzaori pentru ceea ce ni se intampla suntem noi si ideile nastre preconcepute de fiinte-inteligente?!!??
Curios cum intotdeauna visele ne pacalesc intr-un mod marsav facandu-be sa le ridicam la grad de realitati...curios cum ne place sa ne cladim viata si valorile pe minciuni ticluite inteligent de propriul ego, care dornic sa acceada la tronul regelui suprem, nu se da in laturi de la nicio iluzie...Curios cum noi...fiinte rationale, inzestrate cu darul logicii si al inteligentei, cu capacitati lingvistice si interpreative ne suprimam toate aceste daruri doar pentru ca...pentru o secunda sa ne ridicam pe soclul "geniului neinteles"...

Un comentariu:

  1. Ascult melodii care sunt de o mie de ori mai reale prin visele lor decât ce mi se-arată-n jur... Numai naivii privesc lumea din jur drept criteriu absolut de referinţă pentru viaţa lor...

    RăspundețiȘtergere

DE AJUNS CU MONOLOGUL...SA TRECEM LA DIALOG:)